Revista TIMPUL, nr. 226, ianuarie 2018

3.0 lei5.0 lei

Golește
Cod Produs: Nu se aplică Categorii: ,

Descriere

Declinul democraţiilor în lume

Ultimele evenimente interne ne prezintă o situaţie îngrijorătoare a spaţiului nostru politic. Partidul aflat la guvernare se află într‑o criză continuă de la momentul câștigării alegerilor parlamentare. Rivalităţile interne se reflectă în actul guvernării, rezultatul fiind demiterea a două guverne, fapt insolit și unic în istoria statului român. Raportul între societatea civilă și opoziţia civică și parlamentară este de tip conflictual, promovarea legilor justiţiei și a pachetului de legi ce privește viaţa economică fiind respinse de o parte a populaţiei. Deschiderea anului Centenarului a fost umbrită de către declaraţia comună a celor trei partide ale comunităţii maghiare din România, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular Maghiar din Transilvania, prin care cer autonomie teritorială, locală și culturală. Semnificativ este că aducerea la masa discuţiilor a reprezentanţilor celor trei partide a fost intermediată de un reprezentant
al guvernului maghiar. Participarea reprezentantului executivului de la Budapesta conduce la întrebarea dacă și textul declaraţiei a fost livrat de guvernul Orbán. La acest punct al discuţiei, ne întrebăm: de ce s‑a ajuns în această situaţie? Răspunsurile sunt multiple, dar prefer să ofer o explicaţie care rezidă din teoria elitelor, pentru a încerca să înţelegem mecanismele prin care statul român a fost guvernat în scurta sa istorie. Privind spre clasicii acestei teorii – Gaetano Mosca, Vilfredo Pareto și Roberto Michels – dar și la modul în care alţi teoreticieni, precum, J. Higey, M. Burton și L. Field au continuat să o dezvolte, înţelegem că elitele au un grad de autonomie în raport cu masele, ceea ce le permite acestora să determine luarea deciziilor politice. În funcţie de anumite criterii metodologice dezvoltate de mai mulţi autori, ne oprim la o tipologie prin care împărţim în trei categorii elitele: unificate consensual, unificate ideologic și elite dezbinate (sunt în conflict). În literatura de specialitate se arată că, atât timp cât elitele naţionale sunt dezbinate, aflându‑se din diferite motive în conflict, regimul politic rămâne instabil, capacitatea de guvernare și parcurgerea în timp scurt a unei tranziţii de la un regim totalitar la un regim democratic se află în dificultate, soluţia fiind ca, pentru atingerea scopului principal, și anume construirea unui regim politic consolidat și a unui stat de drept, elitele naţionale dezbinate să se transforme în elite unificate consensual. Elitele care au guvernat România până la 1948 au avut un program clar, care prevedea crearea statului naţional român, a naţiunii române și modernizarea în sensul modelului civilizaţional occidental fiind unificate consensual. În perioada 1948‑1989, elitele impuse de tancurile sovietice erau unite ideologic, demarând un program de transformare a societăţii românești care a fost respins încă de la momentul începerii de o mare parte a membrilor acesteia. Acest proiect importat din Uniunea Sovietică a eșuat atât din punct de vedere ideologic, cât și economic, însă oamenii educaţi în acest spirit au continuat să exercite puterea și după 22 decembrie 1989. Momentul zero al rupturii coeziunii naţionale a fost declaraţia Frontului Salvării Naţionale de a se transforma în partid politic și a participa astfel la alegerile parlamentare din 20 mai 1990. Se deschide astfel epoca Ion Iliescu, care a durat până în anul 2004, cu o scurtă pauză de patru ani de guvernare a Convenţiei Democratice din România și a mandatului președintelui Emil Constantinescu (1996‑2000). Mineriadele, crizele sociale majore, marea criză economică (încheiată practic în 2004) au fost guvernate de elite politice dezbinate și conflictuale. Marile proiecte politice postdecembriste, aderarea la NATO (2004) și UE (2005) au fost umbrite de dezbinarea acestora. Efectele declaraţiilor lui Joe Biden de la București (21 mai 2014), care afirma „Corupţia reprezintă o altă formă de tiranie (…) Atunci când tribunalele și politicienii pot fi cumpăraţi din exterior”, dar și ale Victoriei Nuland (2 octombrie 2014): „Imixtiunea politicului în justiţie este îngrijorătoare… Statul de drept, lupta împotriva corupţiei, transparenţa, predictibilitatea sunt esenţiale pentru parteneriatul strategic dintre SUA și România” au produs alte rupturi în interiorul elitelor politice și între acestea și o parte a populaţiei pe fondul accelerării luptei anticorupţie. Concluzia acestei scurte cronici ar fi că istoria ultimilor 28 de ani ne‑a arătat că elitele noastre politice nu sunt doar dezbinate, ci și disfuncţionale. Acestea au „reușit performanţa” ca în momentele‑cheie ale vieţii politice postdecembriste să nu își îndeplinească în mod profesionist funcţiile politice, ceea ce a pus și pune în continuare sub semnul întrebării folosirea termenului „elite” în ceea ce le privește. De 12 ani încoace, democraţiile sunt în declin în jurul lumii. Iar anul 2017 a fost cel mai prost. Așa susţine raportul Freedom in the World 2018. Democracy in Crisis, publicat zilele trecute de către Freedom House. Aceasta s‑a întâmplat deoarece au fost atacate în mai multe părţi ale lumii principiile de bază ale democraţiei (alegerile libere și corecte, drepturile minorităţilor, libertatea presei, domnia legii). Fenomenul a început în 2006, iar până în 2017 au intrat în declin 113 state, în vreme ce în alte 62 democraţia s‑a întărit. Exemplele sunt mai mult sau mai puţin cunoscute. Astfel, ţări care acum 10 ani păreau că se consolidează (cum ar fi Ungaria sau Turcia), acum sunt în regres. Alte exemple de state cu libertatea în declin: Republica Africa Centrală, Mali, Burundi, Mauritania, Etiopia, Venezuela, Yemen, Azerbaidjan, Rusia, Mexic, Ucraina, Siria ș.a.m.d. În 2010, după lungi perioade de dictatură militară, Myanmar (Birmania) părea că a intrat pe drumul cel bun, dar în 2017 s‑au înregistrat acte cumplite de epurare etnică (și religioasă). Tot în 2017, alegerile au adus în parlamentele din Franţa, Olanda, Germania, Austria formaţiuni populiste de dreapta. Freedom House este o organizaţie nonguvernamentală, nonpartizană, fondată în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial (1941), finanţată de guvernul SUA pentru a promova în lume (precum și a cerceta) democraţia, libertatea politică, drepturile omului. Or, chiar în Statele Unite ale Americii democraţia este în declin, după cum constată raportul. Creșterea influenţei internaţionale a statelor autoritare puternice este una dintre cele mai importante cauze ale crizei democraţiei. În loc ca America să fie în continuare un far al democratizării pe plan mondial, precum în deceniile anterioare, alte state puternice își arată influenţa, dar în sens negativ, autocratic. China și Rusia nu numai că și‑au întărit represiunea internă, dar își răspândesc în lume practicile (sistem de justiţie politizat, intoleranţa faţă de opoziţie și critică, alegeri cu final predeterminat) și dispreţul pentru democraţie. Raportul Democracy in Crisis explică diferenţele practice între urmările răspândirii în lume a practicilor democratice și a celor antidemocratice. Acestea din urmă ridică o serie de riscuri economice și de securitate. Dacă toate ţările ar deveni libere, atunci ele ar fi mai sigure și mai prospere. Dacă mai multe ţări devin autocratice și represive, tratatele și alianţele se destramă, naţiuni și regiuni întregi devin instabile, iar extremiștii violenţi au mai mult spaţiu să opereze. Dacă avem cititori care pot explica cauzele fenomenelor semnalate altfel decât în termenii raportului Freedom House (adică pe baza unor analize și bibliografii din domeniul teoriei democraţiei), așteptăm contribuţii pentru un număr special dedicat stării democraţiilor în lume.
Mulţumim anticipat!
Timpul

Cuprins

Informații suplimentare

Autor

Revista Timpul

Data apariției

ianuarie 2018

Ediție

Ediție tipărită, Ediție electronică

Format

ziar

Pagini

24

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Leave Comment
Fii primul care adaugi o recenzie la „Revista TIMPUL, nr. 226, ianuarie 2018”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ștergeTrimite