Revista TIMPUL, nr. 233, august 2018

3.0 lei5.0 lei

Golește
Cod Produs: Nu se aplică Categorii: ,

Descriere

Despre pedeapsa cu moartea în 2018

În mileniul al treilea, s-au înmulţit organizaţiile care monitorizează pedepsele cu moartea
din lumea întreagă. Numărul statelor în care pedeapsa cu moartea a fost abolită le depășește ca număr pe cele în care continuă să se aplice. Totuși, populaţia statelor în care se aplică pedeapsa cu moartea este mai mare decât a celorlalte (amintesc numai China, India, Japonia, Nigeria, Japonia, Pakistan, SUA) (verificaţi!). Rapoartele Amnesty International din ultimii zece ani au arătat creșterile și descreșterile de la an la an, dar ele sunt lipsite de acurateţe, deoarece ţara în care sunt puse în ractică cele mai multe execuţii din lume ţine statisticile la secret. Este vorba de China. În SUA, se vorbește foarte mult în presă, în societate, pe reţelele de socializare despre execuţiile individuale ale unor condamnaţi care își așteaptă rândul ani de zile (îndeobște, este vorba despre serial killers sau criminali ocazionali). Se vorbește mai puţin pe plan internaţional despre
condamnările „în bloc”. De pildă, în iulie 2018, în Egipt s-a pronunţat pedeapsa capitală împotriva a 75 de persoane implicate în tulburările din 2013 (dintre care o serie de lideri ai Frăţiei Musulmane). În Japonia, tot în iulie, au fost două serii de execuţii (șase + șapte) ale membrilor organizaţiei teroriste Aum Shinrikyo, care a lansat atacurile cu sarin din 1997. Recent, în Arabia Saudită, procurorii au cerut pedeapsa capitală împotriva unor activiști pentru drepturile omului, inclusiv pentru o femeie militantă din mișcarea pentru
drepturile femeilor. În Siria și Irak, teroriștii ISIS tot mai execută oameni, deși oficial „Califatul” a fost distrus. Iar exemplele pot continua. Prin contrast, Papa Francisc I a uimit întreaga lume după ce a publicat o versiune revizuită a catehismului, în care cere abolirea pedepsei capitale pe plan mondial. El continuă eforturile începute de Papa Ioan Paul al II-lea. Vreme de multe secole, Bisericile creștine au păstrat tăcerea în legătură cu pedeapsa capitală, deși porunca „Să nu ucizi” face arte din Decalog. După recunoașterea
sa oficială, Biserica creștină a devenit persecutoarea altor Biserici și a folosit pedeapsa
capitală pentru a-și impune dogmele. Până acum câteva săptămâni, catehismul spunea că învăţăturile tradiţionale ale Bisericii nu excludeau recurgerea la pedeapsa capitală dacă aceasta era singura cale prin care puteau fi protejate vieţile oamenilor (vezi și doctrina „războiului drept”). Vechile învăţături vor fi date uitării. Papa Francisc I arată că pedeapsa cu moartea este o măsură inumană, deoarece conduce la degradarea demnităţii omului. Iar Biserica Catolică trebuie să-și onoreze angajamentul pentru protejarea vieţii indivizilor. Abolirea pedepsei cu moartea este parte a programului modernităţii de promovare a drepturilor universale ale omului și libertăţilor individuale inaugurat de Revoluţia Americană și de Revoluţia Franceză. Este semnificativ că după ce au militat pentru abolirea ei, când erau în opoziţie, după lovitura de stat din 1917, bolșevicii au reintrodus pedeapsa cu moartea, iar în primele trei luni de comunism au fost
omorâţi mai mulţi oameni decât în ultimii 150 de ani ai Imperiului Ţarist. Deciziile Papei Francisc sunt o continuare logică a programului de modernizare a catolicismului (aggiornamento), inaugurat de Conciliul Vatican II, care a favorizat cel de-al treilea val al democratizării. Vom urmări în anii și deceniile care vin dacă acest exemplu va fi urmat și de alte religii. Sau dacă se va confirma ipoteza lui Huntington privind conflictul civilizaţiilor. (Timpul)

Cuprins

Informații suplimentare

Autor

Revista Timpul

Data apariției

08/2018

Ediție

Ediție tipărită, Ediție electronică

Format

ziar

Pagini

24

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Leave Comment
Fii primul care adaugi o recenzie la „Revista TIMPUL, nr. 233, august 2018”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ștergeTrimite