Revista TIMPUL, nr. 234, septembrie 2018

3.0 lei5.0 lei

Golește
Cod Produs: Nu se aplică Categorii: ,

Descriere

Criza regimurilor democratice în lume

Greu de interpretat

Criza mondială a democrațiilor este un fenomen atât de complex și de greu de interpretat încât unii îl văd în termeni apocaliptici, iar alții pur și simplu îl neagă sau minimalizează. Există însă standarde precise și criterii exacte prin care specialiștii pot arăta că se întâmplă lucruri grave. Câteva exemple sunt suficiente. La care trebuie adăugate anumite precizări.

Criza democrațiilor este un fenomen global, care se manifestă însă diferit, în funcție de gradul de consolidare. Prin urmare, una este criza democrațiilor consolidate (precum SUA, Marea Britanie, Germania etc.) și alta este criza democrațiilor eșuate chiar de la și prin fondarea lor (cum este România și cum a încetat să fie Rusia). Una este ca anumite democrații să aibă mai bine de două sute de ani de funcționare neîntreruptă și alta este ca altele să fie succesoarele unorregimuri comuniste. Din acest motiv, ceea ce se petrece de mai mulți ani în Ungaria, Polonia, România, Bulgaria nu este chiar întâmplător. Soliditatea instituțiilor din categorii atât de diferite este diferită.

În democrațiile consolidate, există o scădere dramatică a încrederii în instituțiile democrației. Sondajele de opinie făcute la nivel
mondial sunt absolut îngrijorătoare. Nivelul de încredere în cele trei puteri în stat (legislativă, executivă, juridică), în partidele politice, în primării, consilii locale, în administrația publică locală și centrală este în scădere, cu anumite plusuri înregistrate periodic, în general după alegeri. A scăzut și încrederea în valorile democratice, în realizarea acestora de către instituții (poliția, serviciile secrete, armata, Biserica nu sunt instituții ale democrației, prin urmare includerea lor pe listă este o eroare; ele funcționează însă sau ar trebui să funcționeze altfel în democrațiile consolidate). Tot mai mulți oameni se plâng de declinul egalității și creșterea inegalității, de accesul tot mai greu al oamenilor obișnuiți la funcțiile alese (unde au prioritate cei bogați și foarte bogați), iar uneori la administrarea actului justiției.

Neîncrederea în instituții, în parlamentele alese, în guvernele rezultate din alegeri, neîncrederea în the establishment a condus peste totla ascensiunea populiștilor, la întărirea partidelor de extremă stângă și de extremă dreaptă. Se tot vorbește despre ceea ce s-a petrecut în Uniunea Europeană, Italia, SUA, Marea Britanie, Olanda ori România, dar același fenomen se petrece în Brazilia, Malaezia, Indonezia, Nigeria ș.a.m.d. (pentru a da și alte exemple decât cele consacrate).
Peste tot, în democrațiile consolidate și în cele în care consolidarea este problematică, cetățenii sunt nemulțumiți. Chiar ar merita să le adresăm o provocare cititorilor interesați de subiect: avețiidee câte proteste au avut loc în lume în 2018? Dar în 2017 sau 2016? Cei care vor face search vor avea parte de surprize.

Am solicitat contribuțiile unor autori consacrați sau în curs de afirmare din țara noastră și din alte țări, iar articolele din acest număr ne arată diversitatea situațiilor în care democrațiile sunt în impas. Unele texte au un nivel teoretic ridicat, altele se ocupă de detalii șocante și relevante. Oricum, este evident că subiectul este departe de a fi epuizat. Prin urmare, promitem să revenim în numerele următoare cu alte dimensiuni ale crizei democrațiilor pe plan mondial. (Timpul)

Cuprins

Informații suplimentare

Autor

Revista Timpul

Data apariției

09/2018

Ediție

Ediție tipărită, Ediție electronică

Format

ziar

Pagini

24

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Leave Comment
Fii primul care adaugi o recenzie la „Revista TIMPUL, nr. 234, septembrie 2018”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ștergeTrimite