Civilizaţia română modernă neîmplinită. Un eseu post-lovinescian

29.0 lei

SKU: 978-606-742-090-6 Categorii: ,

Descriere

România, înainte de a fi un stat cu adevărat modern, a fost unul național. Această necesitate istorică a devenit apoi ambiție culturală, deoarece problema identității românești a devenit chestiunea centrală în toate dezbaterile culturale ale secolelor XIX și XX. Tradiționaliștii și moderniștii, prin sentințele culturale pe care le-au dat, în loc de soluții, au oferit neîmpliniri, de aici, în viziunea lui Radu Alexandru, importanța realizării unei sinteze care susține natura dublă a identității românești.
Nu suntem nici orientali, nici europeni cu totul. Avem nevoie să știm acest lucru și să îl acceptăm cu maturitatea specifică unei națiuni care și-a găsit propriul drum identitar și care își construiește cu încredere și calm viitorul.

Cuprins

Argument

Lovinescu și chestiunea modernității

I.

  1. De la junimism la ortodoxism; 2. Frontul comun al moderniștilor; 3. Monolitismul ideologic postbelic; 4. Renașterea dezbaterii

II.

  1. Intervenția lui Eugen Lovinescu; 2. O teorie culturală îmbrăcată în haină sociologică; 3. Sincronismul – soluție a crizei culturii

III.

  1. „Lovinescu este un diletant și un plagiator”; 2. Locul comun al tezei retardării istorice; cauza obiectivă și cauza subiectivă a comuniunii teoretice; 3. „Vina” de a nu fi marxist; 4. Recuperarea lui Lovinescu

IV.

  1. Lovinescu este apreciat ca un antitradiționalist; 2. Reproșul pasivismului; 3. Tradiționalism vs antitradiționalism; 4. Excesul factorului temperamental; 5. În luptă cu mitologia românească; 6. Personalitatea etnică a poporului român; 7. Antitradiționalismul este soluția crizei culturale

 

Lovinescianismul originar

I.

  1. Sincronismul civilizațiilor europene; 2. Teoria sincronismului – explicația pentru formarea civilizației române moderne; 3. Caracterul necesar al procesului; legile imitației; 4. Fundamentele imitației – cultul străbunului și cultul Occidentului

II.

  1. Imitația este baza sincronismului; 2. Gabriel Tarde, sociologul imitației; 3. Contagiunea imitativă lovinesciană; 4. Caracteristicile imitației

III.

  1. Ideea interdependenței datează. La Lovinescu, ea devine sincronism; 2. Sincronismul nu este determinațiunea gheristă; 3. Sincronismul nu este nici interdependența poporanistă; 4. „Legea interdependenței culturale.”

IV.

  1. Solidaritatea vieții europene și spiritul timpului;
  2. Prima formă istorică a globalismului; 3. Megatrendul viitorului: interdependența se adâncește

 

Postlovinescianismul

I.

  1. Globalismul este sinonim cu sincronismul;
  2. Revoluția informațională și uniformizarea civilizației; facilitatea de comunicare a epocii noastre; 3. Globalismul ca politică hegemonică; 4. Formarea civilizației române moderne stă sub semnul globalismului; mitul arderii etapelor

II.

  1. „Eroarea” lui Lovinescu și eroarea criticilor săi; 2. Mecanismul imitației; 3. Rolul sufletului unui popor; 4. Imitația este inegală; 5. Imitația ca adaptare

III.

  1. Rolul imitației și inovației în evoluția istorică; Occidentalizarea este soluția alternativei istorice actuale; 3. Imitația se află la temelia sincronizării civilizației române moderne

IV.

  1. Teoreticianul spiritului critic; 2. Modelul adaptativ al civilizației române moderne; 3. Ce este spiritul critic; caracteristicile lui

V.

  1. Spiritul critic este necesar; 2. Relația dintre modelul imitativ și cel adaptativ; 3. Diferențierea celor două modele culturale; 4. Imitația și spiritul critic sunt vectori culturali complementari

VI.

  1. Despre specific și identitate națională; 2. Substratul etosului; 3. Dispute în jurul specificului național românesc; 4. Puncte de reper

VII.

  1. Trecut, tradiție, tradiționalism; 2. Chestiunea orientală; 3. Suntem sau nu suntem în Balcani?; 4. Balcanism și integrare euroatlantică; 5. Nevoia de a administra balcanismul

VIII.

  1. Suntem un popor occidental cu trăsături orientale; argumentele lui Drăghicescu și Ralea; 2. O schiță contemporană de mitologie românească; 3. Suntem un popor adaptabil; adaptabilitatea este un vector al tranziției culturale

Tranziția culturală

I.

  1. Imitația adaptativă este argumentul neîmplinirii modernității; 2. Adaptabilitatea – prima calitate a civilizației române moderne; 3. Civilizația în tranziție

II.

  1. Cultură majoră‑cultură minoră; 2. Criteriul culturii minore – stilul vârstei adoptive a copilăriei; 3. Tranziția întru modernitate este o cultură minoră

În loc de concluzii
Abstract
Résumé
Bibliografie
Index de nume proprii
Index de termeni

Informații suplimentare

Autor

Alexandru Radu

Data apariției

05/2015

Format

130×200

Pagini

212

Public

specialiști din domeniul științelor politice, jurnalism și relații internaționale

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Leave Comment
Fii primul care adaugi o recenzie la „Civilizaţia română modernă neîmplinită. Un eseu post-lovinescian”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ștergeTrimite